scrie ceva
uneori tot ce te-ncojoară
nu e doar mîna lui
străină&palidă-n confuzia mişcării&dezordinea-n
subsolul gol
e leoaica din capul tău
scrie ceva
nu dormi
gîndeşte-te la ea nu la el
gîndeşte-te la leoaică
gîndeşte-te&balansează picioarele
întoarce capul
încordează
fiecare muşchi
bea apă
deschide urechile
ascultă
priveşte frigiderul sovietic
cum îţi proiectează
mustăcioara lui Stalin
ce poate el să mai facă pentru tine
de cîtă magie ai avea nevoie
scrie ceva
doar ştie că tu
crezi în el
dar nu crezi în restul lucrurilor
împrăştiate haotic
pe masa neprietenoasă
în camera neprietenoasă
şi strada cu luminile aprinse ce nu te lasă să dormi
nu spera în aranjarea lucrurilor
în schimbarea spaţiului
scrie ceva
scrie doar tu
crezi în el
dar nu crede în cîntecul&dansul&elanul ei
graţia ei
graţia
leoaicei
ce a murit
în propriile ei fenomene cereşti
scrie ceva
şi poate asta te va ajuta
să crezi şi-n
lumea străbunicului
bunicului
tatălui şi
mamei tale
ce nu s-ar descurca
fără tine
Am fost uimit de fantezia autorului, prin imagini legate de mustăciara lui Stalin şifrigiderul sovietic, precum şi de de bea apă şi se vor decihde urechile,, poemul e senzaţional. E un îndemn şi pentru cei ce cred şi pentru cei ce stau şi vociferează că nu cred.
ApreciazăApreciază
M-am gîndit tot timpul la poemul tau devine l-am citit.
Te lasă fără răsuflare. Ca dânsul unei balerine plin de încordare,pînă în virful degetelor, și în același timp plin de grație.
ApreciazăApreciază
Vreau apa…din frigiderul sovietic…din mina lui, care potoale setea leoaicelor
ApreciazăApreciază
Se trage spre o ars poetica! Bravo, Artiom! Foarte sincer!
ApreciazăApreciază