între ţărmuri o mare
Azi dimineaţă m-am trezit uitându-mă la degetele
mele lungi
lung
de parcă m-aș fi uitat la
cursele de formula unu
am văzut o altă lume
am văzut marea sărată care tăia din maluri
ca ața din măliga bunicii
am văzut o nemţoaică, bronzându-se la soare,
eu mă apropii
Guten morgen
ia-mi răspunde româneşte,
îmi propune un hasiş,
eu politicos nu o refuz,
am văzut în dreapta
o stâncă de 150 m de pe care se aruncă studenţii beţi în mare,
de pe care eu nu aş avea curajul să mă arunc,
am văzut în stânga blocul meu ca turnul Pisa,
din motiv că pământul e rotund, alunecă până la mare,
ea îmi arată spe bloc,
eu ya , ya,
am simţit cum soarele, ce îmi usca gâtul îl umplea cu sare,
şi apoi
m-am dus şi m-am spălat pe mâini
de nemţoaica în bikini.
Un zâmbet de 1 aprilie! Foarte frumoasă, atmosfera din poezie, – ușoară, leneșă, ironică…)
ApreciazăApreciază
Superbă. Îmi place cum ai împletit povestea.
ApreciazăApreciază
se poate de facut din ea ceva mult mai serios,e la doleanta autorului!
ApreciazăApreciază
mulţumesc, colegi!
ApreciazăApreciază