xxx
Când vreau tare
Sa vorbesc cu voi
Scot poza din dulap
Unica poza ce mi-a mai rămas
Sunt infectată de lipsa atingerilor
Voastre
Ating farfuria cu oase
Ce a rămas de la cină
Unele încă sunt calde
Torn o lingură din parfumul
Ei
într-un pahar
Îl adulmec în grabă
Mă simt un om
Vindecat
Pun poza într-o carte
Și aștept să vină dimineață
Atelierul de creative writing „Vlad Ioviță” 
Bun text, farfuria cu oase încă calde- sugestiv! Parfumul… ori aș reformula contextul, ori aș schimba substanța.. cumva nu mi s-a pus cu tot textul)
ApreciazăApreciază
Extraordinar.. cum personajul trece peste lipsa atingerilor, m-a emoţionat poemul, o singura întrebare.. cu parfumul… el apare prea neasteptat., poate mirosi poza si simti parfumul, sau iti torni o lingura de supă si simti parfumul lor., te uiţi la poza de lîngă cutia goală cu parfumul pe care foloseau… mi-a plăcut ideia cu o lingura de parfum,,.dar nu e clar.. de unde, poate faci referinta ca torni o lingura de supă, si ceva iti aduce amintirea parfumului…aşa mi s-a parut, restul nu am pretenţii. MI-o plăcut chiar foarte.
ApreciazăApreciază
Imagini bune, ordine consecventă… amin
ApreciazăApreciază
e trist ce redai prin cuvinte , refuz să critic
nu pot intra în oasele și mușchii tăi
ApreciazăApreciază