Rodica GOTCA

~ noiibarbari

xxx

Când vreau foarte tare să vorbesc cu Tine

urc pe ciotul unui cais din centrul grădinii

și strig cât mă țin ochii, până-mi dau lacrimile peste gură-

dureroasă cetire după Evanghelia lui Luca

întru curățirea ochilor mei cu cerul Tău,

transformându-Ți lumina în semnale nervoase.

În aceste atingeri se re-varsă îngerii cu tot cu tronurile lor exfoliate

și rod din irisul meu verde

ca din coaja unui harbuz.

Închid ochii

și le aud fălcile trosnind.

Când se vor sătura,

vor lăsa în urma lor o piață roșie

ca cea din care se ridică spre Tine  Catedrala lui Vasilii Blajenîi.

Promițând repararea geamurilor sparte, înjurăturilor aruncate, palmelor trase peste orgolii și obraji

îmi mân tălpile de pe ciot

sperând că va urma

vindecarea și din ciotul de cais va crește un vlăstar de sicomor-

semaforul meu, care-mi va permite să te văd

fără a-mi culca cerul pe retină.

 

 

 

 

Avatarul lui Necunoscut

Publicat de noiibarbari

5 gânduri despre „Rodica GOTCA”

  5. verseturi religioase cu versuri personale, m-o impresionat prin originalitate, de obicei menţionezi că vreau să vorbesc cu Domnul şi atât. Personal mi-a plăcut, cum credinţa personajului de la ciotul din grădină, familie , casă, ajunge să se proiecteze pe cer, pe retină, iar ajutorul îl simte în orice muncă efectuată, în orice lingură de supă mîncată. Personal mi-a plăcut.

    Apreciază

    Răspunde

Lasă un comentariu