tema de scris

unul stă totdeauna în fața ferestrei,

nevoit să vadă printre mărăcini nedreptatea,

focurile de pe colină.

Și pe cei ce au plecat întregi

și, seara, au fost aduși acasă,

ca niște bani mărunți fără valoare.

Din trei sau patru într-o odaie,

unul stă totdeauna la fereastră.

Părul întunecat deasupra gîndurilor lui.

În spatele lui, cuvintele.

Și în fața lui, cuvintele, rătăcind fără bagaje,

inimi fără merinde, proorociri fără apă,

și pietre mari așezate acolo

și stînd ca niște scrisori închise

și fără adrese;și nimeni să le primească.