Victor FALĂ

xxx

Cine dragă a băgat acest cubism impotent
Chiar în anul când am apucat
firul plăcutului din viață?

Cine dracul a avut ideea unei asemenea
Terori a pătrățelelor într-o
lume predominată de minți în colțuri

Alteori imploram timpul
Să-mi dea un răgaz, să citesc, să
Stau cu iubita
să gândesc undeva departe de forfotă

Acum îi sorb iubitei murele printr-un pătrat
O văd în pătrățele
O plâng cum se preface un pătrat gigant
Și negru

Nu sunt Malevici, târfo
N-o să văd decât un pătrat
Înțelegi!

Din restul ce nu e în pătrățele doar:
Poezia care încet-încet
Mă emasculează;

Rațiunea
Care își bate joc de
Fervoarea mea;

Și plugarul fără însușiri
Un Picasso răzvrătit
Care ne stă aproape.

 

2 gânduri despre „Victor FALĂ

  1. imagini extraordinare, Victor, şi mi-a plăcut cum personajul tău se răzvrăteşte şi ajunge să nu recunoască iubita, iar ia devine un pătrat negru. Foarte bun poem.

    Apreciază

Lasă un comentariu