noapte bună
mama mea e medic
mama mea
de aproximativ zece ani
doarme pe două fotolii
mama nu a văzut niciodată oceanul
mama îşi îndreaptă ochelarii
iar tu care te numeşti el
şi citeşti acest poem
poţi să mergi la culcare
mama nu mai are mamă
n-a avut nici surori nici fraţi
copilul ei n-a avut tată
iar tu care te numeşti ea
şi citeşti acest poem
la fel
poţi să mergi la culcare
mama mea doarme de aproximativ
zece ani
pe două fotolii
mama nu a văzut niciodată munţii
nici măcar pe cei din România
aşa că voi
care citiţi acest poem
mergeţi toţi la culcare
mama a pus la fiert ceainicul când era mică
iar ceainicul a fiert când am împlinit
treizeci şi patru
mama mea doarme de aproximativ zece ani
pe două fotolii
aşa că lăsaţi-mă-n pace
cu ideile&scopurile&inimioarele voastre
că oricum nu vă cred
Atelierul de creative writing „Vlad Ioviță” 
Poemul e extraordinar, autorul e centrul pămîntului, iar în jurul său se desfăşoară evenimente, interacţiuni cu membrii familiei, situaţia de carantină, viitorul, trecutul toate le aflu ca de la autor prin viziunea sa.
Mi-a creat impresia cînd desenam un cerc pe foaia de caie, făceam un punct şi de la el cu echerul conturam cercul, deşi ne interesa cercul în final să fie ideal, oricum conta şi cum interacţionează punctul şi echerul. Felicitări Artiom!!
ApreciazăApreciază
mulțumesc frumos!
ApreciazăApreciază
Mi-a plăcut! L-am primit ca un fel de mustrare dat mi-a plăcut!
ApreciazăApreciază