Aliona IVANOVA

xxx

Pădurea în care ne-am rătăcit

În plină iarnă

În căutarea izvorului cu ape de culori diferite

La poalele satului în care locuia

Colega noastră de grupă Aurica…

Am lăsat la cămin un bilețel

Pentru colegele de cameră:

„Am plecat la Cetățuie”,

Fără să-mi dau seama

Că nici una din ele nu știa unde e.

Întroieniți, flămânzi,

Într-un final

Am revenit la locul

De unde am pornit.

Amurgise

Și nici o  mașină nu voia să ne ia,

De aceea am mers pe jos

20 de kilometri,

Iarna.

Eram supărată

Că nu ai găsit izvorul cu ape de culori diferite,

Dar am văzut

Cu câtă sârguință l-ai căutat,

De aceea te-am iertat

Și am mâncat în două cu săruturi

Colacul cumpărat de tine

De la primul magazin din oraș.

Se numea „Mandarin”,

Deși erau doar colaci pe tejghea.

„Dați-ne colacul de salvare”

I-ai spus vânzătoarei ursuze.

Îl mâncam fericiți

Și ne gândeam

Că nu am găsit izvorul cu ape de culori diferite.

Dar ne-am regăsit ieri,

După 30 de ani,

În pădurea noastră,

Am auzit clipocitul apei

Cu ape de culori diferite

În buzunare,

De aceea m-am bucurat să te văd

Traversând bulevardul „Grigore Vieru” –

Abia azi am găsit prilejul

Să te strig

În pădurea

În care ne-am rătăcit

În toiul iernii.

 

 

 

2 gânduri despre „Aliona IVANOVA

Lasă un comentariu