mergeam prin pădure și ne uitam
la fiecare copac și înregistram înregistram:
un fluture albastru cu alb, dungi mici și fricos
ca o reclamă care te-ndeamnă să cumperi ziua care-a fost
mergeam prin pădure și ne-am întins
ca niște șopârle reci și cuminți
pe un covor violet-argintiu și ne uitam ne uitam
la copaci și la cer (înregistram înregistram)
Când am ajuns acasă eram flămânzi
am mâncat pârjoale și am fost blânzi
unul cu altul. și-am citit un poem
despre doi copaci de Srečko Kosovel
Atelierul de creative writing „Vlad Ioviță” 
Asta e cumva nou pentru mine de la Cristina țin să felicit!!!
ApreciazăApreciază
Mulțumesc :))
ApreciazăApreciază
M-o impresionat imaginile conturate, foarte frumos Cristina.👍🖖
ApreciazăApreciază
Mulțam, Vitalie!
ApreciazăApreciază
Se vede la Cristina Dicusar ca stie sa construiasca un poem ( chiar daca a apelat la o aproximare a cerintelor temei, acest lucru nu supara cu nimic, deoarece compenseaza prin felul in care armonizeaza elementele constitutive ale poeziei ei ).) Pare sa „jomgleze’ cu pricepere folosind instrumentele specifice unui poet: lexic adecvat, elemente stilistice bine reprezenetate – de ex. repetitia – fara a fi insa ostentativa in mod gratuit . Cel mai mult m-a impresionat „rezolvarea” , solutia pe care a gasit-o in ultima strofa pentru a nu cadea in desuet. Admirabil ! Mi-a placut mult.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Vă mulțumesc!
ApreciazăApreciază