Peter RAICU

xxx

Nu mai sunt mâini,

nici cap și nici picioare,

Nu văd, nu simt și nici nu

mai gândesc.

In cercul meu sunt

doar un oarecare

Ce prin trecut încerc

să mai trăiesc.

Desculț merg

pe un drum de țară

Și caut acel loc de

unde-aș cumpăra

Măcar un gram

de timp de-odinioară

Cred că așa voi

mai putea ceva schimba.

Îmi sângerează tălpile,

nu mai pot merge

Și mâinile

îmi sunt uscate

pân-la os,

Și-ncep a da crezare

gândului ce-mi șterge

Ideea că aș putea

întoarce ce a fost.

“Dar ce a fost ,

e tot ce vreai să fie?

Sau doar un element

dintr-un întreg ?

Privește –

Trecutul prin durere-nvie!

Prezentul doar prin fericire-l

înțelegi!

“ Ce viață, drumuri,

gânduri fără rost,

Dacă din cauza nefericirii

am putea

Sa cumpărăm și

ziua care-a fost

Ca să putem schimba orice

moment din

2 gânduri despre „Peter RAICU”

mi-a plăcut conceptul, pe care l-ai tot frămîntat în poem, în fiecare vers, în orice imagine ca să ajungi la aşa un finiş de frumos:

Sa cumpărăm și

ziua care-a fost

Ca să putem schimba orice

moment din

ea.

ApreciazăApreciază

Răspunde

Am gasit aici o foarte interesanta variatiune pe tema data, coerenta ideatic ( „prin trecut incerc sa mai traiesc”, ” trecutul prin durere-nvie/ Prezentul doar prin fericire-l inteleg”), cu un mare potential- in cazul in care autorul doreste sa il mai „lucreze” putin – si unmic defect: o neglijenta formala care culmineaza cu o structura pleonastica ( „… incep a da crezare gandului ce-mi sterge ideea”…)

ApreciazăApreciază

Răspunde

Peter RAICU

Publicat de noiibarbari

2 gânduri despre „Peter RAICU”

Lasă un comentariu Anulează răspunsul

Partajează asta:

Similare

Publicat de noiibarbari

2 gânduri despre „Peter RAICU”

Lasă un comentariu Anulează răspunsul