Vitalie ȘEGA

Bloody mary

îmi zumzăie

în faţa mea ochi roşii

urechi de porc

blana de panteră

gheare înfipte precum ţinte în lemn

gât de girafă spre cer

mă holbez la nu ştiu ce

copite de lemn

respiraţie împuţită

saliva

se prelinge ca stropii de ploaie pe fruntea mea,

vocea e un megafon ruginit

mă recunoşti?

Trebuie să mă adopţi,

ai văzut cap fără trunchi,

oase fără carne,

sânge fără vase,

tu eşti blana eu organizmul ce se înveleşete în ea,

trebuie să mă adopţi,

pentru un pahar de bloody mary îţi trebui nu dor vodka,

dar şi sos de tomate,

deşi  unora provoacă vomă.

Lasă un comentariu