Vladislava DIACOV

„Peştii”
Existau cândva 7 peşti, dar acum nu mai există.
Erau fericiți cândva, dar acum nu mai sunt.
Trăiau liniştiți în ocean cândva, dar acum nu mai trăiesc.
Fiecare avea o viață, dar acum fiecare stă întins pe o farfurie
priviți de sus şi aşteptând să fie devorați.
Peştele 1, peştele 2 şi peştele 3 erau învățători veritabili la şcoala oficială de peşti din Pacific
urmau să primească o mărire,
dar „norocul” lor a fost să fie prinşi de oameni şi mâncați cu sos şi ceai!
Cât despre ceilalți trei,ei erau pompieri
şi da încendiile în ocean sunt mai multe decât credeți.
Ultimul era un biet gunoier, doar trebuie să existe cineva care să strângă din urma oamenilor.
Totuşi nu ştiu de ce am ales acest tablou
poate pentru că mama mea e născută în zodia peşti
Sau că 7 e numărul meu preferat, sunt 7 culori in curcubeu
7 zile-n săptămâna şi şapte peşti, poate încă vii.

Vitalie ȘEGA

xxx

 

Sunt trunchiurile de copaci tăiați

Sunt o piatră de care se sprijină aerul

cu mâinile în buzunar

Sunt bolovanul

ce-mi acoperă ridurile din palmă

Sunt carcera mea

Sunt pădurea arsă

Sunt agonia de sub o piatră

Sunt o scorbură de copac

Sunt o veveriţă ce dispare în fum

precum a dispărut candva

prietenia noastră.

 

Victoria TATARIN

???

tatăl pare a fi figura centrală în

viața oricărui băiat

de 20 de ani

fumezi în cameră și nu-ți pasă că

mama a zis că nu

ai voie ultima dată când te-am văzut

erai mai păros și mai fericit

nu cred că ai mai putea repara ceva

vorbind despre Freud

era psihoterapeut nu mag

partea cea mai tristă a poemului ăsta e că

nu am apucat să mă îmbăt niciodată

cu tatăl tău