Augustina VISAN

~ noiibarbari ~ 2 comentarii
*
A venit mama furioasă
De ce nu ai avut grijă de vacă?
Ea a mâncat mere o să se umfle
Îți dai seama că poate să moară?
S-a dus în ograda a luat un ciomag
S-a întors
La televizor mergeau știrile a dat volumul la maxim
Și-a început să mă bată.
Dacă moare vaca te omor și pe tine tu mă auzi proasto!
Când vorbesc cu tine te uiți la mine ridică barba!

Se spune că noaptea nu se bat copii
La noi in familie nu era importat, noapte, zi dac ai greșit trebuia să răspunzi.

M-a bătut până a obosit…
M-am băgat sub plapumăl și plângeam
A venit lângă, mi-a spus:
Dă să mă uit
Tare te-am bătut ?
Nu am vrut! Dar nu ai avut grija de vaca, dacă moare?
Te doare ?
Mi-a spus din nou
și-a dat volumul la maxim,
la televizor se transmiteau știri

știți voi despre ce.

 

Artiom OLEACU

~ noiibarbari ~ 3 comentarii

***

în această cameră

ne citim cărțile

și ne iubim

în această cameră

ne strigăm pe nume

și râdem unul de altul

în această cameră

ca-ntr-o telenovelă

reuşim să ne certăm

şi să ne împăcăm

în această cameră

după ce-am citit toate cărţile

ne plictisim

 

Sergiu STATI

~ noiibarbari ~ 2 comentarii

xxx

acum
zambetul tau e mai alb decat laptele

pe banca  ascutite

creioanele astea roșii trandafirii rochia

ta de matase
noi ne cunoastem din tinerete
și pot să-ți spun că anii au trecut ca niște

gloanțe în cap

acum cerul e patat de sange
și tu porți haine de doliu pe care
le vei mai purta încă 5 ani
până iti vei iesi cu totul din minti
și vei lua o supradoza de heroina

și eu nu te voi putea salva

deși  voi avea o rabdare titanica

dar asta va fi doar peste cinci ani

acum

zambetul tau e mai alb decat laptele

 

dar eu nu te voi putea salva

tema de scris

~ noiibarbari ~ Lasă un comentariu
DIN TREI SAU PATRU ÎNTR-O ODAIE
Yehuda Amichai
Din trei sau patru într-o odaie
unul stă totdeauna în fața ferestrei,
nevoit să vadă printre mărăcini nedreptatea,
focurile de pe colină.
Și pe cei ce au plecat întregi
și, seara, au fost aduși acasă,
ca niște bani mărunți fără valoare.
Din trei sau patru într-o odaie,
unul stă totdeauna la fereastră.
Părul întunecat deasupra gîndurilor lui.
În spatele lui, cuvintele.
Și în fața lui, cuvintele, rătăcind fără bagaje,
inimi fără merinde, proorociri fără apă,
și pietre mari așezate acolo
și stînd ca niște scrisori închise
și fără adrese;și nimeni să le primească.
Traducere de Maria BANUȘ
TEMA DE SCRIS:
să scriem un poem plecând de la acest vers:
„stă întotdeauna în fața ferestrei”

Vitalie ȘEGA

~ noiibarbari ~ 1 comentariu

xxx

 

Nu ne salutam înainte de carantină,

eu ieşeam la balcon să văd dacă ploua,

dar el

să-și aprindă o țigară

pe care și-o aprindea din a treia încercare,

primele două chibrituri le azvârlea pe asfalt

şi fumul îi umplea plămânii,

acum de când cu carantina asta,

iese îmbrăcat în pijama,

folosește cu grijă fiecare chibrit

și a început să mă salute,

ridicând mâna

 

Îl salut și eu ridicându-mi mâna

și ăsta parcă ar fi un semn

că suntem vii

și rămânem cu mâinile sus

mult timp după ce ne-am văzut ca niște elevi

care insistă și ei să răspundă la oră

Sergiu STATI

~ noiibarbari ~ 2 comentarii

xxx

mugurii

ghioceii, viorelele, lalele miros a

tipar a

arama si a

argint

scot bricheta

fumez Camel

la radio

Good morning here BBC America

the news

ieri a avut loc un jaf

o crima odioasa

un viol in cartier

o papadie  zboara

am impresia că spre

infern.

Vitalie ȘEGA

~ noiibarbari ~ 2 comentarii

XXX

 

În acea clădire nu aveai chip

pe ea roiau furnici şi se ridicau spre acoperiş

albinele lipeau mierea pe pereţii  ei,

liane de bazilic creşteau în ferestre

în geam păpuşi supte de viaţă

se mişcau în dansuri stranii,

nu clipeai din ochi la trecători,

acea clădire o visez în fiecare noapte,

în nopţi cu cerul violet,

cînd nici eu, nici furnicile, nici albinele,

nici gîndurile nu au somn

te căutam în unul din geamurile închise

ca pe o fotografie lucrată 3 zile la photoshop,

făr  rost

dar ţi-am mai spus-o asta parcă

Ana, tu ce faci

Eu iarăşi nu am somn

 

Aliona IVANOV

~ noiibarbari ~ 4 comentarii

xxx

Când îmi este dor de tine

îmi pun flanela violetă

în care eram îmbrăcată

când ne-am cunoscut.

Flanela aia veche,

roasă la gât

și la coate,

e încă moale și caldă.

Când vreau să vorbesc cu tine

mă duc  și eu o iau

de pe umeraș

ca

în ziua când ne-am despărțit.

O întorc de pe o parte

pe alta

până încep să-ți simt respirația,

fără termen de valabilitate,

mângâierile timide

și stângace…

Mai stai, nu pleca,

promit să rămân nemișcată,

cu ochii închiși

strâns-strâns

între cele două lumi –

prezent și viitor –

ca pe o muchie de cuțit.

 

Theodor FUSU

~ noiibarbari ~ 1 comentariu
xxx
Tot timpul mi-a fost frică,
să nu imit vreun tip nasol,
cu toate că în viața mea s-a întâmplat și nu
numai o dată.
Bețiile, țigările fumate în mod excesiv,
sexul cu oricare fată la întâmplare,
mă făceau să mă simt mare și important.
Dar iată că am scăpat și de
această frică.