Cristina TATARU

xxx
 să ne iubim
să ne
tăvălim în patul cu
cearșafuri murdare
Să mâncăm ca atunci pâine uscată
căci altceva nu mai aveam ce mânca
să beau 
din paharul tău
să mă trezești pe la miez de
noapte
să-mi spui
cât de bună a fost acea pâine uscată
Să mă ciufulești 
să mă
dai jos din pat
să-mi spui cât de mult mă iubești
și să mă lovești  cu capul de podea

Vitalie ȘEGA

XXX

 

înainte să vină

la mine  am amestecat

într-un mixer piersici,

cireşe cu sâmbure cu tot, mămăligă şi usturoi,

dar ea nu a mai venit .

O fi de la faptul că sunt pe jumate maghiar,

străbunicul de pe mamă, nu era

de prin părţile acestea,

istoria asta înainte de culcare,

ne-o povestea bunicul,

e mai interesantă decât cântecele alea

cică merge  ţanţos, el,

stră-stră bunicul printr-un sat din sud

şi o fetişcană cu ochii verzi

înfăşoară o pernă pe laiţă şi el o vede.

iată de ce nu revine ea,

sau o fi alt motiv,

ce chiar din 230 de message lăsate pe robotul telefonic

la 200 nu se poate răspunde?

Of, tu, nu ştii ce ai pierdut.

oricum eu sunt cel ce

povestesc toate astea,

și poți să spun orice vreau

și vă spun că  am crezut până în ultimul moment că

dincolo de peretelele bucătăriei

cei de acolo sunt

oameni serioși

iata de ce n-a venit

Ion AGACI

*
trebuie să mărturisesc că
am nevoie de
un apogeu.
trebuie să mărturisesc că
de mine s-a apropiat
femeia cea de la staţie.
avea acel miros neplăcut
de somn în propria ei
urină
şi-un vast interior care
sfârșea cu gura pe gura
sticlei,
noi, cu
buzele noastre
frumoase care n-au
ştiut decât sticlă şi
multă, multă
pomadă igienică.
– sărută-mă,
sărută-mă,
sărută-mă!
prinzându-mi capul cu
mâinile
-dar sărută-mă
te rog,
eu obținând distanță,
începând să fug,
– sărută-mă după
mine.
cu mâinile întinse, cu
durere în insistență,
şi vântul acela
provocându-mi nostalgie,
însă doar aşa,
respingând-o,
o atrăgeam.
ca şi cei care la
rândul lor m-au respins.
până când cursa asta
n-a luat sfârșit la
următoarea stație,
în care eu i-am ocupat
postura.
trebuie să mărturisesc că
am nevoie de un
apogeu.
rampa de lansare-i
tragedia,
nu e tragedia forma cea
superioară spre desăvârșire?
varianta asta de criză a unei
personalități pe care-o adopt,
dar mai ales deciziile luate
în acest sens au nevoie
prin această glorie de o
argumentare,
de altfel,
mi se pare că nu
prea mă diferențiez de
femeia cea din
staţie,
care salută cu multă
căldură mașinile de
curse lungi cu
mâna,
ca o adevărată
primitoare a tot ce i
se întâmplă,
pentru că nu i se
întâmplă nimic.
doar că eu am un
pat, şi ea
nu-l are,
ce nedreptate că ni se
par aceleași lucruri iar eu
am un pat, şi ea
nimic
nu are.

Adriana RUSU

xxx
pe foarte mulți i-ai uitat
Și oricît i-ai căuta în agendă
Au dispărut fără urmă
Dar alții totuși îți răsar în colțul minții
Ca mirosul de iarbă proaspăt cosită
Sau ca o piesă de Placebo
aceștia nu dispar nicăieri niciodată
Apar ca bannerele publicitare scrise cu bold cînd mergi pe autostrada
Amintirile, se contopesc și ele
Și nu mai știi cu care
dintre ei ai stat pe scaunul din față blocului la 12 noaptea
și cu care
te-ai rătăcit în pădurea de la Buiucani
Și îți dai seama că de fapt mereu ai fost
singură

Vitalie ȘEGA

XXX

Tudor a luptat în războiul ruso-moldovenesc din *92

Tudor a făcut armata sovietică pe un submarin în adâncul oceanului

Tudor a fost mercenar în Fâşia Gaza,

Tot el a fost printre militarii ONU, de menţinere a păcii, în Africa

Tudor se întorcea acasă cu avionul

şi a intrat în vorbă cu un conaţional, despre viaţa de peste hotarele ţării

Tudor nu se teme de război şi de gloanţe,

În aeroport a fost întrebat, de ce nu ia măsuri contra coronavirusului:

– Da ce n-am ce face?!

Peste o săptămână Tudor a reluat discuţiadin avion cu acelaş conaţional

la Spitalul de Boli Infecţioase Toma Ciorbă.

 

Adriana RUSU

XXX
Cînd îmi pun capul pe pieptul tău
sau atunci cînd îți desenez usor cu
degetele linii pe spate
Cînd îmi zimbești în timp ce dansăm
pe întuneric în bucătărie
Cînd mă strîngi în brațe și
îți simt răsuflarea caldă
Tac.
Taci.
și mai vreau doar atât
să tăcem toată viața împreună.

Olesea ENACHI

xxx
papucii mei
Vechi și urâți
Atingeau
Cimentul
Acum ating
Doar străzile
Stropite cu
Clor
Care îmi intră
Sub piele
Și îmi provoacă alergie
Lacrimile își
Fac loc printre degete
Și ajung
Până la florile
De pe mormintele voastre
Bună ziua

Vitalie ȘEGA

xxx

o mică biserică, unde

oamenii erau lipiţi unii de alţii

ca

icoanele de perete

mulţi deja purtau măşti

şi preotul purta mască.

Masca se umfla ca un balon şi

se dezumfla conturând acele trăsături ale feţei,

pe care nu le acoperea barba.

2 buze şi partea superioară a obrajilor

Toţi cei perezenţi stăteau cu capetele plecate în jos,

de parcă urmă să li se taie capul, pentru păcatele săvârşite

în fose mi se contopeau arome de mir, tămâie,lemn vechi şi lumânări

din cauza măştii purtate, preotul se ruga în şoaptă

Toţi şedeau cu capetele plecate, doar Alex,

se întoarse spre mine şi mă-ntrebă

tu eşti sigur că nu ne-njură ?

Și oare nu ar avea pentru ce,

mai ales pe tine?