Dumitrița SÎRBU

~ noiibarbari ~ 6 comentarii
xxx
În Pervomaisc , lîntr-o casă cu
temelia
din lut , într-o
verandă rece ,
sânge
pe podea și a
plecat
fără să-și șteargă urmele
Drept testament :
lopata , sapa și
toporul.
Sângele nu s-a închegat 
și
ma deranjeaza
tot
atunci cand mintea mea
e evadata din realitate
cand stau cu durerea mea
aparte
si
mi se baga in gat
un os 
cand tipetele mă fac
sa-mi astup urechile
unde-s idiotii care
m-au adus la lumina?
cer ajutor ca sa ma scăpați de aici ,
deși stiu
ca nici în altă parte
nu va fi mai bine

O propunere pentru scris

~ noiibarbari ~ Lasă un comentariu

Povestea unui obiect drag:  cană, vază, masă, scaun, dulap, divan, ceas, nisiparniță, scrumieră

sau a unui obiect de imbracaminte: pantaloni, cămașă, pulovăr, bluză, rochie, pantofi, curea

intr-un context foarte realist

și actual. În contextul a ceea

ce se întâmplă azi.

 

 

Augustina VISAN

~ noiibarbari ~ 4 comentarii

xxx

m-am intors la unsprezece noaptea acasa

Miroseam a pădure

Și aveam picioare murdare de glod

In mana încălțămintea

Mama mă aștepta enervată

Cu o sarma ghimpoasa in mână

M-a apucat de cap

Și m-a târât în casă

A încuiat ușa

Eu stăteam cu genunchii la gura

într-un colț

Dar ea mă apucă de mână și mă târâ

in mijlocul casei

Îmi dădea picioare

Și mă scuipa

Că ii este rușine cu o fata ca mine

Apoi cu sarma ghimpoasa îmi trăgeau

peste gura

Spunându-mi să mă pup cu sârma aia

și întrebându-mă îți place

și a început sa raga la mine ca

un demon

După plângea

Și ma implora sa nu mă

îndrăgostesc

sunt prea mică și proasta

Eu cu buzele sparte și tremurând

M-am aplecat spre ea și am pupat-o pe

frunte

i-am spus

Nici nu m-ai întrebat unde am

fost

până la ora asta

Uite că am fost după vaca

Ea s-a pierdut in pădure și am

căutat-o

până la ora asta

Singură

Nici nu ai văzut că pantalonii îmi

erau murdari de glod și plini de

ciulini

A făcut ochii mari

Și-a spus

Nu te cred

In secunda aceea a sunat

telefonul

După a venit la mine și a început să mă

strângă în brațe

Cu mâneca îmi ștergea sângele

de pe față și gat

Eu mă uitam la ea și îmi

era milă

Niciodată în viața nu s-a îndrăgostit

Apoi mi-a tras o palmă

De ce nu mi-ai spus proasto

Sergiu STATI

~ noiibarbari ~ 2 comentarii

xxx

de 15 ani pe mormantul bunicii trandafiri

au inghetat dupa 5 ani

eu adus trandafiri de Kabul

fiecare fac 12 butoni

de 10 ani nu am cu cine vorbi

nimeni nu-mi raspunde

nu ma aude

nu ma saruta

nu ma strange in brate

nu are cine plange

pe umarul meu

nu beau

nu fumez de trei pe an

te vizitez pentru cateva ore

iti curat trandafirii tai preferati

cat voi trai

vom purta esarfa alba in memoria ta

in memoria ta mereu vor bate clopotele

vor latra cainii din mahala

15 minute de tacere poza ta in mana deapta

in stanga trandafiri

si toate visele noastre

Artiom OLEACU

~ noiibarbari ~ 4 comentarii

***

сînd totul se va termina

voi merge la Olăneşti

să-mi văd bunelul

inima mea va fi

precum carnea unei

violete africane

va fi o inimă casnică&primitoare

atunci să-mi dai întrebări

atunci să vii cu sfaturi

atunci să mă cerţi

ori să mă iubeşti

te voi primi

te voi primi

te voi primi

pentru că inima mea va fi

acea floare casnică

primitoare

voi fi bucuros pentru că

merg să-mi văd bunelul

merg în satul unde sub pămînt doarme

bunica și tălpile unui dinozaur din plastic

merg să-mi revăd copilăria

bicicleta&vînătăile&malul Nistrului

numărul casei&strada

merg acolo unde cîndva m-am simţit bine

poţi merge cu mine poţi rămîine

eu asta voi face cînd totul se va termina

 

Vitalie ȘEGA

~ noiibarbari ~ 5 comentarii

xxxx

Soarele intră neivitat în salon

De 2 ore ştiu că e dimineaţă

De 2 zile ştiu că e stare de urgeţă

De 3 ani m-au uitat rudele la faţă

De 9 ani nu mi-a scris Tatiana,

De 5 nu mai consum alcool

De 4 scriu poezie

Dacă înşir cifrele pe o axă de coordonate pot să-mi prezic şi viitorul

prea previzibil

prea simplu

 

Deşteptătorul sună de 2 minute

Eu nu am de gând să-l opresc.

Propunere pentru scris

~ noiibarbari ~ Lasă un comentariu

Sa scriem o poezie plecand de la poezia lui Kornhauser. O poezie despre lucruri foarte simple. Cele mai simple posibil. Foarte obișnuite. Pe lângă care altădată treceam fără să le vedem. Dar nu și acum. Despre niște lucruri foarte umane, care fac parte din lumea noastră. Care fac ca viața să fie frumoasă. O poezie foarte simplă, ca la marele poet polonez.

Sergiu STATI

~ noiibarbari ~ 2 comentarii

statii pusti, troleibuze goale noi plimbandu-ne pe strada pictam tabloul orasul pierdut avem masti si manusi chirurgiale pentru a oferi un prim ajutor Ce sa mai faci, daca nu poti face nimic? Sa te rogi lui Dumnezeu .