xxx
Excepţie am fost
asta şi asta şi asta
şi în toate confuzie şi paradox
confuzie şi paradox
şi frică
au rămas străzile&plăcuţele
şi uneori cerul albastru
grohăitul norilor
ca o cutie toracică bătută în cuie
în această jumătate de an
culoare pielei nu s-a schimbat
dar circulaţia sângelui e alta
fără ambuteiaje
fără insomnie
fără cafea
fără frică
fără panică și
fără sex
frica pe corp ca grăsimea pe farfurii
iată ce-a fost în această jumătate de an
frică şi mai mult nimic
cu o singură excepţie
tu ai fost acea excepţie
râuri de miere scurgîndu-se de pe buzele tale
pe trotuare în pantă
oamenii ieşeau din casă
şi-o culegeau cu borcanele
zâmbetul tău&părul şi ochii
ca două pastile
pentru ultima noapte de coşmar
apoi
câţiva căţei
a doua zi
jucându-se tandru
într-o joacă teribil de veselă
în staţia aia care a fost
o simplă excepție
Foarte fain poemul lui Artiom!!! Felicitari, Artiom!!!
ApreciazăApreciază
Artiom scrie bine. Poemul e bun, emotioneaza.
ApreciazăApreciază
Tare! foarte mult îmi place poezia ta, Artiom!
-Cristina
ApreciazăApreciază
Frumoasa poezie!
ApreciazăApreciază
Mi-ai promis ca urmatoare jumatate de an nu pleci nicaieri…
ApreciazăApreciază