xxx
Televizorul grăieşte gălăgios
telefonul e supărat, nimeni nu-i ridică receptorul,
raftul de cărţi în sfîrşit e pipăit, apoi aventurile lui jack London
se amestecă cu poezia lui Dmitri Miticov,
Uşile de dulap sunt închise de o săptămînă,
hainele au prins molii în interior,
carantina e de o lună,
conştiinţa e umflată ca a unui cocoş la patru dimineaţa,
ce în loc să strige sus pe acoperiş ,
Trezirea,
îşi petrece zilele închis
nu ridică receptorul
işi peierde orele între Jack London şi Dmitri miticov,
dă televiorul mai tare,
ca vecinii să nu-l audă că plânge.
Salut, Vitalie! Comparația dintre cel blocat în casă și cocoșul care nu poate da la 4 dimineața trezirea, cântând pe acoperiș, are merite, dar ar trebui reformulată. Personificările, iartă-mă, sunt cam naive. Treaba cu telefonul supărat m-a făcut să zâmbesc. Sper să nu te superi pe mine. Se vede că te-ai grăbit. Ambele poeme sunt scrise neglijent (pe telefon?). În celălalt îmi place imaginea asta: „pădurile arată ca barba nerasă / timp de 2 săptămîni a tatei”.
ApreciazăApreciază
mulţumesc de sfaturi… da cam repezit am fost cînd le-am scris, nu ştiu cum ai văzut asta.. că am venit mai tîrziu la atelier online. Apreciez că l-ai comentat, ştiu de unde să încep lucrul. Mulţumesc.
ApreciazăApreciază