Călătorie în jurul camerei mele

3 săptămâni fără o zi

de când poziționarea în spațiul

46˚50`20„  Lat. N  29˚21`06„Long. E

a devenit virtuală.

Camera mea -un MUD/

o lume cyber în timp real, multiplayer, bazată pe text.

Aici îmi încerc aplicațiile de gătit,

răbdarea la decupările din hârtie colorată,

pedantismul

fobiile

procedurile cosmetice hand-made și home-made

și după masa de la 12

scot afară animalul din mine și îl

bronzez câteva ore,

cât nu se aud hastag-urile despre stat și spălat.

Mă întorc uneori cu fața la el

în caz că ar putea să mă atace,

să ridice botul din cele 1895 boabe de orez din pachetul de 1kg;

să mă dorească acum

când sunt mai puțin infectă,

când oasele mele proaspăt spălate și date cu spirt

trosnesc la soare

ca niște pești nerași prăjiți pe disc.

Suntem ambii nenorociți,

eu și animalul meu,

pentru că ,retrași de toată lumea,

nu ne putem retrage de noi.

I-aș lăsa lesa

aș pierde cugetul întreg pentru acest singur moment de plăcere,

însă, chiar atunci, închisoarea noastră s-ar putea extinde

de la 3 săptămâni la 3 luni

iar  timpul care acum curge  peste noi

nu va mai fi apă caldă din duș ci oțel topit

și mobila pe care ne întindem,

pliați frumos, ca niște nou-născuți

ar deveni cel mai luxos cavou.

xxx
într-un mic regat / 4×4 locuim noi 4, un rege blând,/ o regină frumoasă,/ un prinț curajos/ și o prințesă înțeleaptă./ adesea călătorim prin tot regatul,/ ba la bucătărie, ba la baie/ și, în final, în dormitor./ nu mai avem timp pentru noi,/ călătorim dintr-o cameră-n alta,/ ca și cum am ieși dintr-un vis/ și am intra pe nesimțite în altul

xxx
În vis
Sunt totdeauna alt spectator
Cuțitul din burta mea
A trecut prin mușchiul unui abdomen mai vânjos decât al meu
Moartea părinților mei
E acoperită cu pânză albă
Probabil sub pânză sunt părinții altcuiva
Însă doare la fel de mult

Deși
Se întâmplă să fiu tot eu
Visez cum revin cu părinții în aceeași căsuță
Ca și anul trecut
Pe malul mării
Când sora mea a născut a doua fetiță

xxx
Am devenit un uriaș
Ating cerul dat cu var
Pe vârfuri ridicat
Prin lupă privesc
Să văd ce se-ntâmplă acolo

Pereții mă strâng
Mă fac să fiu și mai mare
Dac-aș putea să-i rotunjesc
N-aș mai avea nevoie
Vreodată
Să ies

Prieteni, tema pe care v-o propun are legătură cu călătoria. Dar nu cu orice fel de călătorie. Pentru că în această perioadă suntem nevoiți să stăm în casă, m-am gândit ca tema să reia titlul unei cărți celebre: „Călătorie în jurul camerei mele”. Cu dor de voi și de Chișinău, vă îmbrățișez! Ciprian

xxx

Am îndoit firele de iarbă cu spatele meu

ele m-au primit printre ele,

furnicile încearcă să mă ridice şi să mă ducă în muşuroiul lor,

cică ele ridică greutăţi de 3 ori mai mare decât corpul lor,

eu obserrv cum ele se adună în jurul meu,

eu observ cum susură izvorul,

cum briza rece îmi îngheaţă degetele de la picioare,

eu aiurea îmi rotesc ochii în orbite

şi exclam la fiecare stea descoperită,

ele sunt miliarde

iar eu sunt singur

și obosit

un vreasc trosneşte

nu-mi pasă chiar de o să vină tot muşuroiul de furnici

şi mă vor cără în spate în casa lor,

oricum e mai cald la ei,

xxx

beau vin dintr-o sticlă

și nu știu dacă e pe jumătate plină sau

pe jumătate goală

și nu știu daca

Tu nu ești la fel

Ca sticla asta de Bostovan roșu

pe care o țin în mână și

care e

Pe jumate plină

Sau mai degrabă

pe jumătate

Goală

și atunci mă întreb

Ce rost mai

Are să scriu

Daca ce mă doare

Încă mă doare

și dacă

Fac lucrurile pe jumătate

Deschid o altă sticlă

dar

Pe asta o

Beau până

La ultima

picătură

și când nu mai am ce bea

Îmi mușc

Buzele

și îmi trag

plapuma peste

Mine

Și adorm

și când dorm

Luna îmi pliază

Gândurile

Le înmulțește

și eu

mă învârt ca un

Rând

De păsări

Ce exprimă

Frumusețe

Dacă tot pleacă

și se face

tot mai frig

iar eu

Te plasez

Pe repeat

Ca pe Amy Winehouse

Narcisele

Ce mi le-ai

Dat s-au

Ofelit

Cred

Că

au presimțit

ceea ce urma să se întâmple